După cum se ştie depresiunea Transilvaniei este influenţată de binecunoscutele seisme vrâncene dar un lucru mai puţin ştiut de opinia publică, sunt cutremurele din zona Munţilor Făgăraş.
Aceste seisme apar adesea în serie, potrivit cercetărilor efectuate de Grigore Posea şi Iuliana Armaş, şi se resimt mult spre nord, sud şi vest, dar nu afectează zona la est de Rucăr (Carpaţii Curburii), după cum nici Munţii Făgăraş, nu sunt afectaţi prea mult de cutremurele vrâncene.
Făgăraş, un masiv muntos aflat la o distanţa de 100 km faţă de podişul Târnavelor, sunt munţi cu falii hercinice moştenite şi cu o slabă regenerare alpină.
Seismele din arealul Munţilor Făgăraş, au loc odată într-un secol şi pot atinge magnitudini de 5 – 6,5 grade, fiind cauzate potrivit cercetărilor de reaşezarea micilor blocuri crustale ce-l compun. În schimb depresiunea Braşov, are o seismicitate locală scăzută deşi resimte cutremurele din zona Vrancea pe aliniamentele Apaţa – Baraolt şi Braşov – Bod – Sfântu Gheorghe – Turia.
Un alt aspect necunoscut publicului larg este că mai există un focar local de cutremure situat între Târnava Mare şi Târnava Mică, la circa 10 kilometri adâncime. Manifestările sale dau culminaţii pe liniile: Târgu Mureş – Reghin – Teaca – Bistriţa; Turda – Cluj -Napoca – Huedin – Şimleul Silvaniei. A mai fost semnalată recent o fâşie: Sibiu – Agnita – Meşendorf, care potrivit cercetărilor de geografie fizică a Pământului, este suprapusă unor linii tectonice, linie de la care se diminuează puternic intensitatea cutremurelor din depresiunea Transilvaniei dar şi a celor din Munţii Făgăraş.
Da. Si in zona tarnavelor este o mica zona seismica. Doar ca, seisme perceptibile si potential distructive, se produc, din fericire, la sute de ani. Se poate consulta site-ul infp.ro > seismicitate locala > seismicitatea Romaniei, iar mai jos la depresiunea transilvaniei veti vedea cateva cutremure mai importante din zona Mediasului.