În colecţiile Muzeului Municipal din Mediaş se află un cap de bărbat, sculptat în marmură alb-cenuşie. Este o lucrare de mici dimensiuni: înălţimea de 27 cm (din care 23 cm înălţimea feţei), lăţimea de 16 cm, lăţimea la bază de 12 cm, lăţimea părţilor laterale de 18 cm.
Provenienţa exactă a monumentului rămâne necunoscută, deşi se afirmă că ar fi fost descoperit undeva pe malul Târnavei, de către M. Blăjan şi G. Togan.
În urma chestionării lui M. Blăjan cu privire la împrejurările descoperirii monumentului, respectivul cercetător a declarat însă că nu îşi aminteşte de acesta. În ciuda unor pierderi de material destul de semnificative, starea de conservare a piesei poate fi considerată ca fiind relativ bună. Personajul, care prezintă un început de calviţie, are păr creţ, tuns scurt, redat prin ciupituri de daltă. Pe frunte, în partea stângă, se disting riduri de expresie.
Mustaţa şi barba, redate prin ciupituri de daltă, sunt, de asemenea, tunse scurt. Sunt trăsături specifice artei romane începând cu mijlocul sec. III, bine reflectate şi în portretele monetare ale împăraţilor-soldaţi. După părerea noastră, această piesă sculpturală reprezintă portretul unui împărat roman, emitem cu titlul de posibilă ipoteză că l-ar putea reprezenta pe împărații Maximinus Thrax (235-328) sau Traianus Decius (249-251), lucrat aparte, pentru a fi ataşat fie corpului unei statui deja existente, în locul capului unui împărat mai vechi, care a suferit damnatio memoriae sau poate, judecând după dimensiunile sale reduse, unei hampe, ca imago.
Această ultimă posibilitate ne pare însă mai puţin probabilă, datorită semnificaţiei degradante a purtării în vârf de suliţă a capului unui comandant sau împărat asasinat, bine atestată de izvoarele scrise, încât pare mai probabil ca imago să fi fost reprezentată, de fapt., de un bust şi nu de capul împăratului. Credem că este vorba despre o statuie de mici dimensiuni, expusă, cel mai probabil, într-un edificiu public, databilă la mijlocul sec. III.
Deşi de o calitate artistică destul de scăzută, de nivel artizanal provincial, monumentul prezintă o deosebită importanţă, atât datorită particularităţilor sale tehnice, cât şi una cultural-istorică, deoarece contribuie la cunoaşterea unor aspecte ale vieţii romane din Dacia în perioada de instabilitate politică de la mijlocul sec. III.
