Soţii Victoria şi Eugen Groza din Mediaş, judeţul Sibiu, au luat în plasament în urmă cu 14 ani doi fraţi abandonaţi şi i-au crescut cu toată iubirea şi atenţia de care s-ar fi putut bucura dacă ar fi fost copiii lor naturali.
Cei doi fraţi, Sebi şi Alexandra, mărturisesc cu emoţie că nici nu-şi puteau dori o familie mai frumoasă.
Într-o casă frumoasă dintr-un cartier liniştit al Mediaşului, doi bunici cu suflete de poveste scriu, împreună cu doi copii cândva abandonaţi, acum ai lor, o poveste emoţionată despre dăruire necondiţionată, căldură umană şi dragoste.
Soţii Victoria (60 de ani) şi Eugen Groza (68 de ani) sunt oameni simpli, însă au inimi mărinimoase, cum rar găseşti. Victoria a fost gestionară la magazinul unei fabrici de sticlă din Mediaş, iar Eugen a lucrat tot acolo, sticlar. De câţiva ani sunt pensionari, au două fete căsătorite şi trei nepoţi.
Mama celor doi fraţi a murit electrocutată când băiatul avea 1 an, iar sora lui 4. După aceea, tatăl lor i-a lăsat în orfelinat. Eugen Groza îşi aminteşte că-n ziua în care a ajuns la orfelinat, Dumnezeu i-a zâmbit din spatele unei perechi de ochi mari, albaştri.
„Când am ajuns acolo la orfelinat, Sebi era cu doi prieteni, stăteau jos şi se jucau. Se uita la mine cu ochii lui albaştri şi a întins mâinile să-l iau în braţe, nu mergea în picioare. Atunci s-a creat o legătură care nu s-a desfăcut nici în momentul de faţă. Ne-au cucerit. Un fior a trecut prin noi. L-am luat în braţe, m-am jucat cu el şi au rămas ai noştri“, îşi aminteşte, emoţionat, bunicul Eugen.
Citeste mai mult și vezi foto pe Adevărul Sibiu
