Acasă Revista Presei

Der Spiegel: EPPO cu Laura Kövesi a confiscat de trei ori mai mult decât costurile funcționării biroului EPPO

1519
Der Spiegel Laura Kövesi

În primul său an ca șefă a Procuraturii Publice Europene (EPPO), Laura Kövesi, a adus la buget de trei ori mai mulți bani decât costurile pe care le implică biroul său. Ea nu luptă doar împotriva infractorilor, ci și împotriva birocrației, notează publicația germană Der Spiegel, în deschiderea articolului dedicat procurorului care a crescut la Mediaș.

Dacă doriți să vă întâlniți cu Laura Kövesi, trebuie ca mai întâi să treceți printr-o poartă securizată. Odată ajunși înăuntru, un funcționar deschide mai multe uși și vă conduce prin niște coridoare lungi până la camera pentru vizitatori. Un gardian intră mai întâi pentru scurt timp, după care în prag apare Kövesi – cu părul negru, un zâmbet larg și o apariție impresionantă. Kövesi măsoară 1,82 înălțime, poartă un sacou cu umeri largi și pare îndeajuns de puternică încât să treacă prin zid. Totuși, se pare că ea și-a găsit vocația.

Clădirea în care lucrează se află pe Avenue John F. Kennedy, un imobil de birouri cu 18 etaje din Luxembourg. De aici, în ultimul an, Kövesi a condus Biroul Procurorului Public European (EPPO), având aproximativ 250 de angajați. Sarcina biroului este aceea de a descoperi cazurile de corupție, de fraudă și alte infracțiuni de ordin financiar care afectează bugetul Uniunii Europene.

Încă din prima jumătate a anului, această autoritate a deschis 576 de anchete vizând niște pagube de miliarde de euro din bugetul UE

”Este pentru prima oară până acum, când unei instituții UE i se permite să ancheteze statele membre, să pronunțe acuzații proprii și să ordone confiscarea unor averi. Deloc surprinzător, probabil, se poate spune că ea nu e tocmai bine primită peste tot. Și nu îi prea place să acorde interviuri, după cum ne spune chiar de la început”, notează Der Spiegel.

În clădire, lucrurile par încă liniștite, iar multe dintre birourile din clădirea cu 18 etaje sunt încă goale. Majoritatea subalternilor ei sunt împrăștiați prin cele 22 de state membre care au ales să se implice în activitatea Biroului Procurorului Public European. Din motive de securitate, vizitatorii nu au voie de fapt să-i viziteze biroul, dar ni s-a permis totuși să aruncăm o privire. Pe biroul ei e o icoană cu Fecioara Maria, dar altminteri, nu există niciun lucru personal care să ne poată dezvălui câte ceva despre femeia care lucrează aici.

Noul procuror dorește să demonstreze că Europa îi va urmări pe cei care caută să le aducă prejudicii contribuabililor. “Victoria noastră va fi repurtată din momentul când oamenii vor avea încredere în EPPO”, spune ea.

În cele din urmă, acea victorie va fi determinată de acțiunile comune pe care UE le va putea lua împotriva infracțiunilor de ordin financiar. Deocamdată, nu pare să fie cazul. Un motiv ar fi, de exemplu, faptul că Irlanda, un paradis financiar, încă nu a acceptat să coopereze cu acest birou, după cum nu au făcut-o nici Polonia și nici Ungaria, două țări care de ani de zile își submimează propriul lor sistem de justiție.

Multe lucruri depind de Kövesi pentru ca acest birou european de investigații să poată avea succes

Kövesi trebuie să aducă de partea sa cât mai multe țări pentru a spori resursele și influența biroului. Ea trebuie să-și păstreze independența și distanța, în același timp conlucrând cu întreaga rețea. Totuși, cel mai important este faptul că ea va trebui să sporească importanța EPPO în Europa. Fiecare zi reprezintă o luptă menită să hotărască momentul în care ea se poate lepăda de platoșa în care s-a încătușat.

Laura Kövesi a crescut la Mediaș, un oraș liniștit din Munții Carpați. Ea a studiat dreptul la Cluj-Napoca cu mult înainte ca România să devină membră a UE. Cea mai importantă apariție a sa pe plan internațional a fost în adolescență, la 16 ani, pe vremea când juca baschet în naționala de tineret, care, în 1989, s-a clasat pe locul al doilea la Campionatele Europene. Chiar și în echipa de baschet, Kövesi era adevăratul șef, după cum declara antrenorul ei în diverse interviuri.

La începutul carierei, mulți o subestimaseră pe Kövesi. Tatăl ei a sfătuit-o să devină notar public, dar Kövesi i-a ignorat sfatul, continuându-și cariera ca procuror public. Pe la 25 de ani, ea a început să cerceteze cazurile de crimă organizată din Sibiu. La 33 de ani, ea a fost prima femeie din România devenită procuror general, aducând un aer proaspăt în acest club al ‘băieților mari’. Ea a clarificat cazurile cele mai importante și a recuperat prin confiscare banii contribuabililor. „A fost o revoluție”, își amintește avocatul român Marius Bulancea, care a cunoscut-o pe Kövesi în anii 2000, iar acum îi este subaltern în cadrul EPPO.

În 2013, Kövesi a preluat poziția de șef al Departamentului Național Anticorupție (DNA)

Biroul era un ghimpe în ochii guvernului de la București, care a încercat să-i împiedice activitatea oferindu-I un buget meschin. La vremea aceea, România se situa pe locul 89 în clasamentul Transparency International pe tema corupției – un loc rușinos cu care însă mulți politicieni din țară se împăcau.

Totuși, în perioada mandatului lui Kövesi, corupția a devenit principala problemă la nivelul țării. În urma unui incendiu izbucnit la Colectiv, un club de noapte din București, incendiu soldat cu 65 de morți și cu niște victime au decedat ulterior într-un spital din cauza infecțiilor provocate de un dezinfectant care fusese diluat, mii de oameni au ieșit în stradă cu pancarte pe care se putea citi: “Corupția ucide”.

Biroul lui Kövesi a preluat ancheta, iar ea a devenit un idol al mișcării anticorupție. Chiar și până în ziua de azi, imaginile cu ea mai pot fi văzute pe fațadele unor clădiri din capitala României. Anchetatorii lui Kövesi au trimis în judecată politicieni de rang înalt și oameni de afaceri, printre care doi foști premieri și 11 miniștri, dintre care unii erau încă în funcții”, notează Der Spiegel.

”Treaba noastră nu e diplomația, ci punerea sub acuzare”

La presiunile Parlamentului European, ea a fost desemnată șefă a EPPO în 2019, biroul începând-și activitatea doi ani mai târziu. “Nimeni nu întruchipează ca ea principiile EPPO”, a declarat un fost cotracandidat, Andres Ritter, care acum face parte din echipa ei. Monika Hohlemeier, președinta Comisiei pentru Control Bugetar din cadrul Parlamentului European, o numește o “întruchipare a justiției”.

Kövesi nu este membră a vreunui partid politic. Iar diplomația nu e punctul său forte, după cum ea singură recunoaște. Oricum, ea crede că anchetatorii independeți și diplomații UE nu prea se potrivesc unii cu alții. “Treaba noastră nu e diplomația, ci punerea sub acuzare”, spune ea. Kövesi caracterizează activitateaa sa de rutină de zi cu zi prin două cuvinte: multe ședințe. Dacă o întrebi care e pericolul mai mare – campaniile de presă împotriva ei sau birocrația – ea răspunde fără ezitare: birocrația.

În primele șapte luni ale anului 2021, EPPO a deschis aproape 600 de anchete și a confiscat 147 milioane euro, de trei ori mai mult decât costurile funcționării biroului. UE a majorat cu 12 milioane de euro bugetul pentru anul 2022 al lui Kövesi – un succes important pentru șefa EPPO. “Activitatea noastră demonstrează că Europa nu e sinonimă cu slăbiciunea”, a spus Kövesi.

În primul său an de activitate, peste jumătate din anchetele EPPO au vizat numai patru țări: Italia, Bulgaria, România și Germania. (Foto Articol Der Spiegel)

Articolul precedentAlexandra Hudea este Vicecampioană balcanică la 3.000 metri
Articolul următorLovit de cal după ce a căzut din căruță | Atelajul a trecut peste el

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.