Dosarul celei mai mari grupări de crimă organizată destructurată în ultimii ani la Sibiu se judecă la Tribunalul Alba de aproape 5 ani. Dosarul grupării se judecă la Tribunalul Alba din iunie 2010, iar la ultimul termen, cel din 12 ianuarie, în dosar s-a dispus o nouă amânare, următorul termen fiind stabilit pentru 26 ianuarie. Clanul ”Lenis” este cea mai mare grupare de crimă organizată destructurată în ultimii ani la Sibiu.
Membrii grupării sunt acuzaţi de constituirea unui grup organizat, şantaj, violare de domiciliu, ameninţare, lovire şi alte violenţe, vătămarea corporală, lipsire de libertate, instigare la lipsire de libertate, distrugere, portul fără drept a unor obiecte confecţionate pentru lovire, ultraj contra bunelor moravuri, purtare abuzivă şi tâlhărie
“În fapt se reţine că, începând cu anul 2007 şi până în prezent, mai multe persoane rămase în libertate după destructurarea unor grupuri infracţionale organizate, ex. gruparea TÂMPLARU şi/sau liberate din penitenciar după executarea unor pedepse privative de libertate, precum şi alte persoane cunoscute ca făcând parte din “lumea interlopă” din Mun. Sibiu, ex. gruparea constituită în zona barului „LENIS”, s-au unit într-o singură grupare de dimensiuni foarte mari (aproximativ 40-50 pers.), care şi-a propus ca scop obţinerea supremaţiei în cadrul cluburilor de noapte, barurilor şi sălilor de jocuri de noroc din Sibiu, scop pentru realizarea căruia membrii grupării au săvârşit o multitudine de fapte antisociale, cu violenţă, creând în mod deliberat, un sentiment pronunţat de teamă, chiar teroare în rândul patronilor cluburilor, barurilor şi sălilor de jocuri de noroc, clienţilor acestora şi agenţilor de pază ai acestor societăţi.
Atingerea acestui obiectiv, avea ca şi scop final obţinerea prin şantaj, în mod mascat, de importante sume de bani cu titlu de taxă de protecţie şi chiar săvârşirea de tâlhării, a căror sesizare nu era făcută de persoanele vătămate din cauza sentimentului de teamă indus acestora, uneori persoanele vătămate fiind determinate să-şi retragă plângerile depuse sau să îşi modifice declaraţiile din acelaşi motiv.
O caracteristică a acestei grupări, este faptul că este dinamică, atât în ceea ce priveşte membrii acesteia – care sunt reînnoiţi prin atragere de noi persoane şi eliminarea celor care fac opoziţie sau atentează la poziţia liderilor, cât şi în ceea ce priveşte infracţiunile săvârşite, care este într-o continuă diversificare (extindere), funcţie de oportunităţile obţinerii de venituri şi realităţile sociale, ex. recuperări de credite prin violenţă, înşelăciuni prin fraudarea jocurilor de noroc şi a firmelor de leasing, furturi auto, etc. Această grupare este concret structurată şi cunoscută în mun. Sibiu şi localităţile din judeţ (Şelimbăr, Cisnădie, Avrig, Sălişte), membrii ei fiind foarte agresivi şi săvârşind fapte de o violenţă extremă. Starea de teroare indusă martorilor şi părţilor vătămate, este reliefată şi de numeroasele apeluri efectuate de cetăţeni la serviciul 112 – apeluri de urgenţă”, se arată într-un comunicat al DIICOT din 11 iunie 2009.
Unul din membrii grupării, Cosmin Nicolae Marin zis “Tantana” şi-a recunoscut faptele, fiind ulterior cercetat într-un dosar disjuns. Iniţial, Tantana a primit la Tribunalul Alba 8 ani de închisoare cu executare. Ulterior, în apel, pedeapsa i-a fost redusă la 7 ani de închisoare cu executare. Un alt membru al grupării, Răzvan Ionuţ Hoch, este de asemenea condamnat definitiv într-un alt dosar, la 8 ani de închisoare pentru tentativă de omor.
Potrivit Ministerului Public, „Din probatoriul administrat în cauză (…) a rezultat faptul că, la data de 31 iulie 2012, pe fondul consumului de alcool, inculpatul i-a aplicat victimei D.L. mai multe lovituri cu muchia unui topor în diverse zone ale corpului, inclusiv în zona capului, după care a abandonat-o, în stare gravă”.
Prima instanţă care s-a pronunţat în dosar, în care alături de Hoch au mai fost cercetaţi fratele său şi alţi 3 inculpaţi, a fost Tribunalul Sibiu. În februarie 2013 instanţa l-a condamnat pe Hoch la 6 ani pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor calificat, 2 ani pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice şi 1 an pentru săvârşirea infracţiunii de port fără drept a instrumentelor confecţionate pentru lovire sau tăiere în locurile şi împrejurările în care s-ar putea primejdui viaţa sau integritatea corporală a persoanelor. Hoch urma să execute pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare, la care s-au adăugat alţi 2 ani, primiţi ca şi închisoare cu suspendare într-un alt dosar care odată cu noua condamnare s-au transformat în închisoare cu executare.
În mai 2013, apelul lui Hoch la Curtea de Apel Alba a fost respins iar dosarul s-a mutat la Bucureşti, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Aici, pe 5 decembrie 2013, toate recursurile inculapaţilor, inclusiv cel al lui Hoch au fost respinse. Clanul cămătarilor şi notarilor, proces la Curtea de Apel Alba Iulia Un alt dosar de răsunet de la Sibiu este cel al grupării cămătarilor şi notarilor. Dosarul se află pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia, unde se judecă de aproape doi ani.
Notarul Emilian Răzvan Mărginean şi alţi 13 inculpaţi au fost trimişi în judecată în luna aprilie a anului 2013. Membrii grupării sunt acuzaţi de constituire, sprijinire sau aderare la un grup infracţional organizat, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, şantaj, fals intelectual, cămătărie şi spălare de bani.
Pe numele notarului Răzvan Mărginean planează patru capete de acuzare: sprijinire de grup infracţional organizat, complicitate la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, complicitate la şantaj şi fals intelectual. Potrivit anchetatorilor, gruparea a acţionat între 2008 şi 2012, iar membrii acesteia sunt acuzaţi de faptul că acordau împrumuturi cu camătă şi majorau ulterior, în mod nejustificat, dobânzile stabilite iniţial.
Banii erau recuperaţi prin ameninţări şi acte de violenţă, prin şantaj asupra părţilor vătămate sau membrilor familiilor acestora. La final, în contul „datoriilor”, oamenii îşi pierdeau bunurile aflate în proprietatea lor sau a rudelor. De asemenea, o parte din membrii grupării, inclusiv notarul Mărginean, sunt acuzaţi că au fost implicaţi şi în înşelăciuni cu mansarde şi apartamente nou-construite în Sibiu.
Prejudiciul estimat în dosar depăşeşte 1 milion de euro. Adevărul a dezvăluit care era reţeta mafiei cămătarilor şi notarilor din Sibiu, cum au ajuns oamenii să plătească sume uriaşe pentru împrumuturi mult mai mici, cum erau terorizaţi de către membrii grupării.
În luna ianuarie 2014, după mai bine de un an petrecut în spatele gratiilor, notarul Răzvan Mărginean a fost eliberat din arestul preventiv de către magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar ulterior mai mulţi membri ai grupării au scăpat de arestul preventiv fiind arestaţi la domiciliu.
