Acasă Nova TV

Ardealul şi Banatul, o altă Românie | Cum ar fi arătat ţara dacă ar fi votat doar Moldova şi Oltenia

22
alegeri 2014  Alegerile prezidenţiale din 2009 au fost un prilej pentru un grup de sociologi clujeni să efectueze un studiu riguros referitor la comportamentul electoral al românilor de-a lungul celor şase cicluri electorale pentru alegerea preşedintelui din ultimii 25 de ani.
Cercetătorii au concluzionat că educaţia, starea materială, vârsta, mobilizarea la vot, mediul de provenienţă (urban sau rural), religia şi etnia sunt criteriile care duc la construirea unui profil electoral.

Cu cât educaţia e mai ridicată înseamnă că voturile se orientează mai degrabă spre dreapta şi nu spre stânga. Cei înstăriţi votează, de regulă, tot cu dreapta.

Femeile sunt orientate mai degrabă spre proiecte comunitare, spre proiecte sociale, deci votează, de regulă, cu stânga. Tinerii din urban sunt mai toleranţi faţă de candidaţii ai căror discursuri abordează teme precum divorţul şi orientarea sexuală, acele teme tabu. Majoritatea tinerilor din oraşe, cei educaţi, au votat, la alegerile din 2009, potrivit studiilor, cu Crin Antonescu, i-au dat puţine voturi lui Traian Băsescu şi nu au votat cu Mircea Geoană“, explică sociologul clujean Ioan Hosu.

zuga_xtorm_125x125_54609_1413967936

  Transilvănenii au tras ţara spre dreapta
  La prezidenţialele din 1990, chiar dacă Ion Iliescu a câştigat detaşat şi în judeţele din Ardeal, regiunea s-a remarcat prin procente ceva mai mici pentru acesta, comparativ cu Moldova şi cu sudul ţării, unde peste 90% din alegători au mers pe mâna candidatului FSN. Judeţul unde Iliescu a scos cel mai bun scor este Alba, cu 88,73%, iar la polul opus – Bihorul cu 68,38%. Surprinzător este rezultatul scos de Ion Raţiu, care într-o regiune în care doctrina ţărănistă a avut, de-a lungul istoriei, o importantă tradiţie: cele mai multe voturi, în 1990, le-a primit din Sibiu (6,69%).
Anul 1992. Aceste alegeri detaşează şi mai mult Transilvania de restul ţării, în privinţa opţiunilor electoratului. În turul I, Emil Constantinescu (CDR) câştiga în aproape toate judeţele. Excepţie au făcut, atunci, Alba şi Bistriţa Năsăud, unde, surprinzător, a câştigat candidatul PUNR Gheorghe Funar. Iliescu recuperează puţin în turul al II-lea, când câştigă detaşat în Maramureş şi, la mică distanţă de Constantinescu, în Sălaj, Alba şi BN. Restul judeţelor s-au dus, constant, pe mâna lui Constantinescu. Cu toate acestea, Iliescu a câştigat.
Campanie-Halloween-fb-1200x627

Cum se explică schimbările
„Nivelul general de satisfacţie a vieţii din Ardeal, mai ridicat decât în alte zone ale ţării, se resimte şi la vot. Nivelul de trai, şomajul mai scăzut, gradul de urbanizare mai ridicat decât în sud şi o anumită tradiţie politică istorică – partidele istorice vechi, PNŢCD şi PNR (Partidul Naţional Român al lui Iuliu Maniu) – încă îşi spun cuvântul în votul transilvănenilor. De aceea, mare parte dintre ei se orientează la vot mai degrabă spre dreapta decât spre stânga“, afirmă sociologul Ioan Hosu.

Citeste mai mult pe Adevărul AICI

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here