
Frumosul oraș cu alei pietruite nu a avut întotdeauna denumirea actuală. Sibiu este un fost oraș daco-roman, care era cunoscut sub numele de Cedonia.
Latinizat ulterior, s-a transformat în Cibinium, nu foarte diferit de Cibin, un afluent al Oltului, care coboară din munții cu nume omonim și care se întind la sud-vest de oraș. După refondarea făcută de coloniștii sași în secolul al XII-lea, a devenit Hermannsdorf și mai târziu Hermannstadt.
Cele două părți ale vechiului oraș medieval sunt partea superioară și cea inferioară, care au ca punct de intersecție un cartier vechi, constituit din străduțe înguste și pietruite, numite tradițional Fingerling.
Inițial o cetate, Sibiu a trecut prin atacuri, demolări și reconstrucții treptate, iar fiecare din popoarele ocupante a venit cu noi idei de transformare și acaparare. Având parte de atât de multe tranziții, este normal ca și denumirile străzile să fi trecut prin diverse schimbări, în funcție de care popor deținea puterea. Nu foarte multe străzi mai au astăzi primul nume primit, dar una dintre cele pentru care s-a reușit acest lucru este strada Hochmeister.
La fel de interesant ca și originea numelor de străzi, fie ele pietruite, abrupte sau întortocheate, este faptul că termenul de stradă a rămas întotdeauna același.
Le mai putem spune uneori și alei dacă sunt mai mici sau bulevarde, dacă sunt mai mari și mai largi, ori în mod mai general, drumuri. Cert este faptul că strada nu va ieși din uz. Prima dată când acest cuvânt a intrat în limbajul uman a fost în jurul anului 1400, într-un context precum „oamenii de pe stradă”.
Apoi a fost folosit pentru o stradă deosebit de importantă în anii 1560 – probabil pentru strada Lombard din Londra. Un alt mod de utilizare a acestuia, într-un context total diferit, este atunci când joci ruleta. Există un pariu numit exact stradă, ceea ce înseamnă să alegi simultan 3 numere, care apar împreună într-una din liniile din grila numerică de pe masă.
A fost o perioadă, până undeva înainte de 1945, când străzile erau denumite după personalitățile importante care reprezentau orașul, astfel fiindu-le amintite locuitorilor numele celor care au făcut ceva cu însemnătate pentru Sibiu.
Venirea la putere a comuniștilor, însă, a dus la anularea acestei tradiții și la instaurarea unui alt sistem de denumire a străzilor.
Numele noi purtau o amprentă care combina simbolistica sovietică și pe cea comunistă. Scopul principal al acestei schimbări era acela de a scoate în evidență un fapt care foarte puțin probabil reflecta realitatea: existența unor legături strânse între societatea comunistă, spațiul orașului și comunitatea.
Noile nume inscripționate erau ale unor locali care au devenit ulterior mari personalități istorice. Strada care amintește de această etapă din jurul anului 1947 este Lili Paneth. Tot după 1947, I.V.Stalin era denumirea pe care o purta pietonala cunoscută astăzi ca Nicolae Bălcescu.
De asemenea, Piața Mare, deși cu aceleași dimensiuni, era Piața Republicii iar Piața Mică era Piața 6 martie. Strada Bâlea avea un nume cu puternică rezonanță sovietică și anume, Stalingrad. Strada Andrei Șaguna și Bulevardul Victoriei au fost comasate într-una singură, Strada Lenin.
Câțiva ani mai târziu, în 1970, comuniștii s-au gândit să se concentreze mai mult asupra identității naționale și cea mai bună cale a fost să apeleze la denumiri de străzi precum Ștefan cel Mare sau Mihai Viteazul. Pietonala I.V.Stalin revine la vechiul și actualul nume.
După anul 1989, când totul avea nevoie de un suflu nou mai mult ca niciodată, numele de origine sovietică ies din uz în mod definitiv și irevocabil.
Având în vedere că primele denumiri oficiale au fost date străzilor în 1833, iar o consolidare a avut loc abia în 1989, se poate spune că străzile au trecut prin numeroase schimbări de-a lungul a mai mult de 100 de ani și nu doar în ceea ce privește denumirile.
Cu toate acestea, ele sunt adevărate embleme ale acestui oraș transilvănean, care a devenit popular și peste hotare, bucurându-se de sute de vizite anuale.