Acasă Transilvania Online

Sașii, Marea Unire şi mărul de Transilvania | Axa Mediaș-București-Paris

626
Saşii, Marea Unire şi mărul de Transilvania
Adunarea-generală-a-Asociaţiilor-Săseşti-la-Mediaş-Vereinstagen-1912

Hotărârea Marii Adunări de la Alba Iulia din 1918, care a adoptat rezoluţia de Unire cu România, a fost primită „cu braţele deschise ” de saşii din Transilvania spun unii istorici, cu „moderaţie şi prudentă” spun alţii.

În fond, nu entuziasmul sau lipsa lui au fost importante – oricum, acestea erau impresii mai mult subiective –, pentru că ce a contat cu adevărat au fost deciziile şi faptele lor. Iar acestea au fost în favoarea României. Elita germană din Transilvania avea legături cu liderii şi cărturarii români, iar acest lucru a înlesnit înţelegerile şi, în final, susţinerea creării statului modern român, scrie Revista Sinteza.

(…) La 8 ianuarie 1919, Comitetul Central Săsesc împreună cu Consiliul Naţional Săsesc s-au întrunit la Mediaş şi au adoptat o rezoluţie în care şi-au exprimat adeziunea:

„Poporul săsesc din Transilvania se pronunţă, conform principiilor de autodeterminare, pentru unirea Transilvaniei cu România. Salută poporul român şi îl felicită pentru îndeplinirea idealurilor sale naţionale. Poporul săsesc ia act nu numai de un proces istoric de importanţă mondială, ci şi de dreptul legitim al poporului român pentru unire şi formarea unui stat”.

„Saşii au fost corecţi faţă de evenimente, raţionali şi ponderaţi”, spune istoricul Vasile Ciobanu. „Au încercat să obţină promisiuni în favoarea drepturilor lor, au purtat negocieri cu politicienii români din Transilvania, iar când au fost rugaţi de Vaida Voievod să se alăture cauzei românilor, pentru că acest lucru i-ar ajuta la Pacea de la Paris, au făcut-o. Vaida ar fi zis atunci că-l va lua şi pe Brandsch, parlamentar din partea saşilor, cu el la Paris. N-a mai fost nevoie. Dar documentul, care atesta faptul că nu doar românii dar iată, şi germanii din Transilvania vor unirea cu România, a avut un rol important la lucrările de pace.”

Adunarea Săsească de la Mediaş, de la începutul anului 1919, a fost rezultatul unei perioade de negocieri şi discuţii, prin care conducătorii saşilor transilvăneni şi-au exprimat speranţa poporului lor că va putea să-şi păstreze şi să-şi consolideze identitatea naţională în noua patrie, că-şi va putea dezvolta liber cultura, că-şi va putea folosi nestânjenit limba maternă în viaţa publică.

După discuţii şi negocieri, şi după o întâlnire a reprezentanţilor saşilor cu Iuliu Maniu, în 2 ianuarie 1919, Consiliul Naţional German Săsesc (CNGS) a convocat o adunare lărgită a Comitetului Central Săsesc şi a CNGS pentru data de 8 ianuarie 1918, la Mediaş. Potrivit documentelor vremii şi presei de atunci, la Mediaş s-au întâlnit 138 de delegaţi, la care s-au adăugat şi câţiva medieşeni.

Saşii, Marea Unire şi mărul de Transilvania
Liceul „St. Ludwig Roth” unde a avut loc întrunirea saşilor, la 8 ianuarie 1919

„Au fost dezbateri aprinse, iar şedinţa a durat aproape opt ore. Au luat cuvântul mai multe persoane, printre care şi Rudolf Brandsch. A fost chiar şi o contrapropunere la aceea de recunoaştere şi aderare la Marea Unire, făcută de avocatul Friedrich Ipsen, din Mediaş. Acesta a propus ca adunarea să pronunţe fie rămânerea la Ungaria, fie o Transilvanie cantonală, după modelul Elveţiei. În cele din urmă, textul declaraţiei saşilor de recunoaştere a Unirii a fost adoptat în unanimitate”, explică istoricul Ciobanu.

Pe la ora 19.00, s-a terminat şedinţa şi a fost distribuit un manifest cu acea proclamaţie către poporul sas.

După ore întregi de dezbateri, se hotărâse în unanimitate aderarea la Marea Unire. „Se pare că aşa a fost, din tot ce am găsit şi am studiat eu, reiese că au fost echilibraţi, au luat în calcul mai multe variante, dar, la final, hotărârea lor a fost unanimă pentru România” spune istoricul braşovean Vasile Ciobanu.

Manifestul „Către poporul nostru“ a fost preluat şi tipărit de ziarul local „Mediascher Wochenblatt“, fiind distribuit participanţilor. 

„Adunarea de la Mediaş rămâne, probabil, cel mai important eveniment politic legat de oraşul de pe Târnava Mare. Numele aşezării a pătruns astfel, încă o dată, în cărţile de istorie, fiind invocat în legătură cu istoria oraşului, a saşilor, a Transilvaniei şi a României întregi. Mai mult, fără a exagera, putem aprecia că momentul Mediaş – 8 ianuarie 1919 face parte din frământările politice produse în sud-estul Europei după dezagregarea Imperiului Austro-Ungar.”

Citește un articolul deosebit despre Mediaș pe SINTEZA

Banner EximTur

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here