Dieteticienii ne recomandă să fim foarte atenţi atunci când alegem un iaurt de pe raftul magazinelor. În primul rând, să le alegem pe cele care au termenul de garanţie cel mai scurt. Asta înseamnă că acele iaurturi au mai puţine chimicale.
Atenţie mare şi la iaurturile care, la prima vedere, nu conţin E-uri.
Producătorii tind să scrie denumirea reală a colorantului, în loc să treacă numărul E-ului. Copiii au nevoie de iaurt pentru că ajută la refacerea florei intestinale, dar au nevoie de iauturi sănătoase.
Un iaurt făcut în casă din lapte cât mai sănătos este mult mai benefic pentru organism decât un iaurt care este procesat şi pasteurizat.
Dieteticianul Ioan Popşor ne recomandă să ne facem noi acasă iaurtul. “Dacă mergem şi cumpărăm un lapte, şi îl lăsăm să se prindă, iar apoi să se transforme în iaurt ştim ce mâncăm. Eu de exemplu dacă voi cumpăra un iaurt mă uit să fie cu termenul de garanţie cel mai scurt. Acel iaurt are mai puţini conservanţi, dar tot are” spune dieteticianul Ioan Popşor.
Gândacul din iaurt – Carminul din iaurt provine de la un gândac şi este folosit de producători pentru culoarea roşie
Pentru a nu speria consumatorii, producătorii de iaurt s-au gândit să înlocuiască denumirea standard E120 cu numele real Cosenilã. Cosenila este de fapt o specie de gândaci din familia Dactylopius coccus (sau Coccus cacti) ce trăiesc in Mexic, Peru pe anumite specii de cactusi.
Din acesti gandaci se extrage un colorant rosu aprins, ce apoi este transformat in cosenila, carmin sau acid carminic.
Carminul a fost folosit de secole ca un colorant natural in ţesătorii, iar în prezent este folosit şi în alimentaţie, în industria cărnii, sau în patiserie. “Iaurtul cu fructe din magazine conţine carmin şi alţi coloranţi, toxici pentru organism, mai ales dacă le cumpărăm constant şi în cantităţi mari” spune dieteticianul.
„Vă dau un sfat. Un iaurt făcut acasă, la care adăugăm fructe uscate sau chiar şi un gem, suc de sfeclă, pireu de morcovi sau suc de portocale este cel mai indicat pentru sănătate”, completează dieteticianul I. Popşor.
Doctorul mai susţine că “cei mici sunt predispuşi tot mai mult la obezitate.
Tot ce mâncăm este, în ziua de azi, modificat genetic. Tot ce e procesat duce la obezitate, la diabet. Alimentele prea rafinate şi lipsite de fibre duc la constipare” mai spune dieteticianul.
Uitaţi şi de brânza topită Brânza topită, cremele de brânză şi caşcavalul feliat au foarte mulţi aditivi, ce împiedică asimilarea calciului. Iaurturile cu fructe conţin zahăr în exces şi au doar aromă de fructe.
Noua generaţie de brânzeturi, acele creme de brânză cu verdeţă, cu măsline, cu şuncă sau caşcavalul feliat nu se compară cu brânza de la ţară.
Calciul din aceste produse se asimilează greu sau deloc, din cauza aditivilor, iar cantitatea mare de grăsimi îngroaşă vasele de sânge. Brânza topită ar trebui să fie ultima alegere în materie de brânzeturi.
Jumătate este smântână, iar cealaltă jumătate – unt plus amidon şi „E-uri” alergene, precum guma guar, guma tara. În plus, are un conţinut-record de grăsime: 40%.
Multe dintre aceste sortimente au adaosuri de ciuperci ori şuncă, cu aditivi în compoziţie.
Atunci cand cumpăraţi iaurt, trebuie să fiţi atenţi la conţinutul de grăsimi, culturi vii sau adaosuri de zahar si arome artificiale. Nu alegeţi niciodată iaurtul preparat din lapte praf.
Evitaţi iaurtul cu adaos de zahar, arome artificiale sau alti aditivi nocivi – cel mai sanatos este cel simplu, natural.
Chiar daca este preparat din lapte de vaca, care se introduce in meniul copilului dupa varsta de 12 luni, iaurtul este preparat cu bacterii sanatoase sau culturi vii care au grija de flora intestinala si fac laptele usor de digerat.
sursa adevarul
sursa adevarul