Acasă Opinia psihologului

Jocul de noroc, de la extaz la agonie

452
DISTRIBUIȚI

„Două lucruri sunt sigure în viaţă: trăim şi murim. Între ele nu este decât un joc de noroc.”
Robert M. Hensel

Nimic nu este la voia intamplarii in viata, nici atunci cand pierdem, nici atunci cand suntem pe punctul de a castiga sau chiar castigam un obiect material, o suma de banii sau un castig sufleteste sau o pierdere sufleteasca, absolut nimic nu este la rodul intamplarii. Ma intreb oare de ce unele persoane se incred in aparate care vand iluzii, vise ca mai apoi tot aceste aparate sa conduca spre agonie.

Asa vad eu jocul de noroc, un drum scurt de la extaz la agonie , un drum in care visele prind aripi, dar care se rup intr-o fractiune de secunda pentru ca aceste vise sunt construite prin intermediul unor jocuri de „noroc”.

Joc de noroc patologic : Cand ajungem sa vorbim despre jocul de noroc ca fiind unul patologic?

Atunci cand au loc frecvente si repetate episoade de „jocuri de noroc”, care domina viata persoanei in cauza in detrimentul valorilor si obligatilor sociale, ocupationale, materiale si familiale.

Atunci cand persoanele dependente de „jocurile de noroc” isi risca serviciul fac mari datorii si mint sau incalca legea pentru a obtine bani sau pentru a scapa de plata datoriilor.

Persoana descrie o dorinta intensa de a juca jocuri de noroc si un comportament greu de controlat, un auto-control scazut al emotiilor , care conduc indiferent de situatie spre aceasta dorinta intensa de a juca jocuri de noroc. In momentul in care persoana nu este in „actiune”, prezinta in permanenta idei si imagini ale actului de a juca si circumstantele ce circumscriu actul.

Aceste preocupari si dorinte intense cresc adesea in momentele de stres cotidian , asemenatoare si altor categorii de dependente.

Tulburarea este numita de asemenea si „joc de noroc compulsiv„, dar acest termen este mai putin folosit si nu este tocmai potrivit, deoarece comportamentul nu e compulsiv intru-un sens tehnic si nici tulburarea nu e corelata cu tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva (vezi eticheta #psihologie – articol tulburarea obsesiv – compulsiva).

Trasatura perdominata a acestui comportament patologic este persistenta de a juca, ce creste in timp, chiar daca consecintele pe teremen lung din punct de vedere social, profesional si familial sunt grave (saracie, afectarea relatilor familiale, deteriorarea vietii personale).

Ce putem sa facem in acest caz?

  • Puterea de decizie a persoanei care obisnuieste sa joace jocuri de noroc; nu este suficient ca persoana care joaca jocuri de noroc sa verbalizeze dorinta lui de a renunta la jocurile de noroc.
  • Auto-ajutorul; la fel ca si in alte procese terapeutice si aici este nevoie in primul rand ca persoana in cauza sa se ajute pe el si sa se auto- depaseasca atunci cand simte ca dorinta lui este intensa.
  • Sustinere morala din partea partenerului; daca persona se afla intr-o relatie este extrem de important sa i se ofere sprijinul moral din partea partenerului , sa simta ca este inteles si sa simta ca nu este singur pe acest drum scurt de la extaz la agonie.
  • Modificarea stilului de viata; este important sa descoperim care sunt necesitatile care nu sunt indeplinite astfel incat ele sa conduca la dorinta intensa de a juca sau ce trebuie modificat in mediul social, profesional sau familial, astfel incat sa nu se ajunga la aceasta nevoie de a juca.
  • Psihoterapia de cuplu; daca persona este intr-o relatie, ajuta ca celalat partener sa inteleaga mai bine ce inseamna din punct de vedere patologic „jocul de noroc”, astfel incat sa ii poata oferii suportul de care are nevoie persona dependenta de jocuri de noroc.
  • Consiliere; programe bazate pe anumiti pasi de parcurs si extrem de important sa fie o continuitate a programului terapeutic.

„La jocurile de noroc, cei mai mulţi sunt obligaţi să piardă pentru ca doar câţiva să câştige.”
George Bernard Shaw

Psiholog: Alexandra Ababi
www.alexandra-ababi.blogspot.com

Banner EximTur